- Un panou ia lumină și scoate curent continuu; invertorul îl transformă în curent alternativ.
- Un kWp produce 1.195-1.302 kWh pe an în orașele mari din România, după datele PVGIS.
- Modulul comercial monocristalin a ajuns la puțin sub 25% eficiență, de la 17% acum un deceniu.
- Din 26 iulie 2026 compensarea e lunară, iar excedentul poate plăti facturi la alte locuri de consum.
- În 2026 AFM finanțează baterii de stocare pentru prosumatorii existenți, nu sesiuni noi de panouri.
Un panou fotovoltaic nu are piese în mișcare și nu arde nimic: ia lumină și dă curent. Între foaia de pe acoperiș și factura mai mică stau însă câteva decizii care se iau o singură dată.
Cifrele de producție vin din PVGIS, cele de eficiență din raportul Fraunhofer ISE (iulie 2026), iar regulile de prosumator din ANRE.
Ce sunt panourile fotovoltaice
Un panou fotovoltaic ia lumina soarelui și scoate curent electric. În inima lui stă un material semiconductor care absoarbe lumina și o transformă direct în electricitate: proprietatea se numește efect fotovoltaic. Nu încălzește apă și nu arde nimic.
Fotovoltaic nu e același lucru cu solar termic
Panoul fotovoltaic produce electricitate, cel solar termic produce căldură pentru apă caldă. Pentru frigidere, becuri și laptopuri contează fotovoltaicul, detaliat în ghidul Departamentului american al Energiei despre funcționarea energiei solare.
Din ce e făcut un panou fotovoltaic
Celula, modulul, șirul
O celulă fotovoltaică e mică. Produce de obicei 1 sau 2 wați și e adesea mai subțire decât patru fire de păr.
Celulele se leagă în lanț în unități mai mari numite module sau panouri. Mai multe module formează un array. Structura modulară lasă sistemul să crească pentru aproape orice necesar de putere.
Ce se află în jurul celulelor
Celulele stau prinse ca într-un sandwich între materiale de protecție precum sticla și plasticul. Pachetul le ajută să reziste în exterior mulți ani.
De ce siliciul a câștigat
Siliciul e de departe cel mai folosit semiconductor în celulele solare. E al doilea material cel mai abundent pe Pământ, după oxigen, și cel mai comun semiconductor din cipurile de calculator. În celulele din siliciu cristalin, atomii stau legați într-o rețea cristalină ordonată, care face conversia din lumină în electricitate mai eficientă.
Cum funcționează, pas cu pas
De la foton la electron
Lumina cade pe celulă. Celula absoarbe o parte din ea. Energia absorbită creează sarcini electrice care se mișcă în răspuns la câmpul electric intern al celulei. Mișcarea lor înseamnă curent electric.
Nu toată lumina ajunge curent. Siliciul netratat reflectă peste 30% din lumina incidentă, iar straturile antireflex și suprafețele texturate taie din pierdere. O parte din lumină trece prin celulă, o parte din fotonii absorbiți se transformă în căldură, iar restul separă electronii din legăturile atomice.
La pierderi se adaugă recombinația electron-gol: electronul eliberat se reunește cu golul lăsat în urmă, iar contribuția lui la curent se anulează. Eficiența măsoară cât din energia căzută pe celulă devine curent utilizabil.
De ce curentul din panou nu intră direct în priză
Panoul livrează curent continuu, notat DC. Aparatele din casă și rețeaua publică folosesc curent alternativ, notat AC. Cele două nu se întâlnesc direct. Ai nevoie de o verigă între ele.
Ce face invertorul
Invertorul convertește curentul continuu din module în curent alternativ pentru aparate. Invertoarele inteligente fac schimb bidirecțional de date cu distribuitorul.
Tipuri de panouri și ce randament au
Panourile arată asemănător pe acoperiș, dar celulele vin din familii diferite. Există și module integrate în acoperiș, ferestre sau fațade, o nișă ilustrată de panouri solare sub formă de țiglă.
| Tehnologie | Eficiență | Stadiu |
|---|---|---|
| Siliciu monocristalin | puțin sub 25% la modul; 28,1% record de laborator | producție de masă, tehnologia dominantă |
| CdTe (thin-film) | aproape 20% la modul, de la 15,6% acum un deceniu | producție de masă, al doilea material după siliciu |
| CIGS (thin-film) | 23,4% record de laborator pe celulă | nișă, fabricație complexă |
| Perovskit | 26,9% pe celulă, 35,2% în tandem cu siliciul | cercetare și pilot |
| III-V multijoncțiune | peste 45% pe celulă, 38,9% pe modul cu concentrare | spațiu și drone, cost prohibitiv |
De ce monocristalinul domină piața
Monocristalinul s-a impus fiindcă a rezolvat simultan eficiența, costul și durata de viață, iar la modulul comercial a câștigat aproape opt puncte procentuale în ultimul deceniu. Evoluția completă apare în raportul Photovoltaics Report publicat de Fraunhofer ISE.
Thin-film: CdTe și CIGS
CdTe e al doilea material fotovoltaic ca răspândire după siliciu, cu o fabricație ieftină care îl ține pe piață. CIGS are recorduri bune de laborator, dar combinarea a patru elemente îngreunează trecerea la producție. Ambele cer mai multă protecție decât siliciul afară.
Perovskitul și tandemul cu siliciu
Perovskitul a urcat de la 3% în 2009 la 28% în 2026, mai repede decât orice alt material fotovoltaic. Tandemul perovskit-siliciu atinge 35,2% în laborator. Condiția comercială rămâne dură: perovskitul trebuie să reziste 20 de ani în exterior.
Ce randament are sens să ceri
Compară module comerciale cu module comerciale. Un modul de laborator de 26,0% arată ce poate tehnologia, nu ce primești în cutie. La raft contează combinația de eficiență, cost și durată de viață.
Componentele unui sistem complet
Modulele sunt doar o parte din sistem. Pe lângă ele intră structura de montaj care orientează panourile spre soare și componentele care transformă curentul continuu în alternativ, arată ghidul de proiectare a sistemelor fotovoltaice al Departamentului american al Energiei.
| Componentă | Ce face | Ce trebuie știut |
|---|---|---|
| Modulele | produc curent continuu din lumină | peste 80% din putere după 25 de ani |
| Structura de montaj | fixează și înclină panourile | spre sud, înclinare apropiată de latitudinea locului |
| Invertorul | transformă DC în AC pentru aparate | se așteaptă o înlocuire în 25 de ani |
| Microinvertoare | invertor pe fiecare modul | umbra lovește doar panoul afectat |
| Bateria | stochează energia solară | pentru noapte sau vreme acoperită |
| Contorul bidirecțional | măsoară separat consumul și livrarea | citire lunară din partea operatorului |
| Tablouri și cabluri | legăturile DC și AC dintre module și invertor | circa 7% din costul unui sistem de 5 kWp |
Invertor de șir sau microinvertoare
Un sistem are fie un singur invertor pentru toate modulele, fie microinvertoare pe fiecare modul.
Microinvertorul permite funcționarea independentă a fiecărui panou, așa că umbra lovește doar panoul afectat, nu tot șirul. Se așteaptă ca invertorul să fie înlocuit cel puțin o dată în viața de 25 de ani a instalației.
Bateria: stocare nu înseamnă backup
Bateriile stochează energia solară pentru noapte sau vreme acoperită.
Aici e distincția care prinde mulți cumpărători: o baterie nu înseamnă automat curent la pană de rețea. Standardul IEEE 1547, verificat prin UL 1741, cere ca orice invertor conectat la rețea să se deconecteze când rețeaua cade, ca să nu trimită tensiune în liniile pe care lucrează electricienii. Fără o funcție separată de alimentare de rezervă și fără circuitele esențiale recablate, casa rămâne întuneric la pană, oricât de încărcată e bateria. Cere instalatorului explicit ieșirea de rezervă, înainte să semnezi.
Cerința de deconectare la pierderea rețelei apare în cerințele de interconectare IEEE 1547, explicate în materialul DOE despre standardul 1547.
Cât produce un panou în România
Cifrele vin din instrumentul PVGIS al Comisiei Europene, baza radiativă PVGIS-SARAH2 pentru perioada 2005-2020. Calculul folosește 1 kWp instalat la unghi optim, cu pierderi de sistem de 14%.
| Oraș | Iradiere (kWh/m²/an) | Producție (kWh/kWp/an) | Decembrie (kWh/kWp) |
|---|---|---|---|
| Constanța | 1.650 | 1.302 | 53,2 |
| București | 1.641 | 1.280 | 53,1 |
| Timișoara | 1.596 | 1.244 | 45,1 |
| Cluj-Napoca | 1.518 | 1.203 | 42,6 |
| Iași | 1.519 | 1.195 | 42,6 |
De ce iarna producția scade de trei ori
Diferența nord-sud este de sub 10%.
Diferența dintre vară și iarnă e de aproape trei ori, iar de la un an la altul producția variază cu 3,9-5,2 kWh/kWp.
Diferența dintre kWp și kWh
kWp notează puterea de vârf a instalației. kWh măsoară energia produsă în timp.
Confuzia costă bani: un sistem de 5 kWp nu dă 5 kWh pe oră, ci circa 1.195-1.302 kWh pe an pentru fiecare kWp.
Cât de mare să fie sistemul
Pornește de la consumul anual, nu de la buget
Cum decembrie dă sub o treime din iulie, dimensionarea pornește de la consumul anual, nu de la luna cea mai slabă. Un sistem calibrat pe vârful de iarnă iese supradimensionat pentru restul anului.
Verifică marii consumatori înainte să alegi puterea: un boiler electric schimbă serios profilul de consum, iar ghidul de instalare a boilerului electric arată ce presupune.
Când merită să supradimensionezi
Supradimensionarea are sens când ai un plan pentru kilowații în plus: o baterie, o mașină electrică sau o pompă de căldură. O marjă mică peste consumul actual se justifică și singură, dacă nu vrei să refaci instalația la prima schimbare.
Pentru încălzire electrică, citește despre pompă de căldură aer-apă la apartament înainte să mărești array-ul.
Ce reduce producția unui panou
Umbra
Celulele sunt legate în lanț, iar o porțiune umbrită trage în jos tot șirul. Orice obstacol din apropiere taie producția la anumite ore din zi.
Temperatura
Celulele lucrează cel mai bine la temperaturi joase. Căldura mare crește ușor curentul, dar scade mult mai mult tensiunea, iar extremele pot deteriora celula și materialele modulului. O zi toridă de august nu înseamnă record de producție.
Orientare și înclinare
Structura trebuie să reziste la vânt, ploaie, grindină și coroziune zeci de ani. Cea mai răspândită metodă e montajul pe șine.
În emisfera nordică modulele se orientează spre sud, înclinate la un unghi apropiat de latitudinea locală. Trackerele urmăresc soarele pe unul sau două axe, aduc mai multă energie, dar costă mai mult și cer mentenanță.
Cât costă și de ce variază atât
Intervalele sunt orientative, publicate de ghidul de prețuri economisi.ro și de ghidul de costuri ghidfotovoltaic.ro în 2026, pentru sisteme on-grid la cheie, fără baterii.
| Putere instalată | Cost la cheie (fără baterii) | Pentru cine |
|---|---|---|
| 3 kW | 18.000-25.000 lei | consum mic, acoperiș propriu |
| 5 kW | 25.000-36.000 lei | casă medie, fără pompă de căldură |
| 8 kW | 38.000-51.000 lei | pompă de căldură sau boiler electric |
| 10 kW | 46.000-66.000 lei | casă mare, mașină electrică |
Ce intră în prețul pe kWp
Media on-grid citată de ambele ghiduri se suprapune pe banda de 4.000-6.500 lei pe kWp, iar bateria se adaugă peste: bateriile LiFePO4 de 5-15 kWh costă între 15.000 și 41.000 de lei.
Defalcarea orientativă pentru un sistem de 5 kWp: panourile circa 35%, invertorul circa 20%, structura circa 8%, tablourile și cablurile circa 7%, manopera și monitorizarea circa 10%, proiectul cu avizele și racordarea circa 10%, iar marja și transportul circa 10%.
Ce verifici la o ofertă ieftină
Ambele ghiduri semnalează banda de sub 4.000 de lei pe kWp ca fiind suspectă. Un preț mic nu dovedește nimic de la sine: cere lista exactă de componente și documentele incluse, apoi compară ce lipsește.
Cere minimum trei oferte de la instalatori autorizați și compară-le pe aceeași configurație. Verifică ce invertor, ce structură și ce acte intră în preț înainte să semnezi.
Cum devii prosumator în România
Prosumatorul produce energie din surse regenerabile pentru consum propriu și, fără obligație, livrează surplusul în rețeaua de distribuție. Pașii oficiali sunt publici pe pagina ANRE pentru prosumatori.
Pașii racordării
- Depui solicitarea la operatorul de distribuție, care stabilește soluția de racordare și emite avizul tehnic de racordare.
- Montezi sistemul cu personal specializat, cu putere instalată de cel mult 400 kW pe loc de consum.
- Primești certificatul de racordare și certificarea de prosumator.
Dacă instalarea nu cere modificarea soluției de racordare, după montaj transmiți doar notificarea, iar operatorul actualizează certificatul existent fără aviz tehnic nou.
Compensarea lunară din 2026
Pentru energia livrată începând cu 26 iulie 2026, compensarea se face lunar, inclusiv la contractele deja în derulare. Legea nr. 160/2026 a adus metodologia care înlocuiește integral Ordinul ANRE nr. 15/2022, cu detalii în comunicatul ANRE despre compensarea lunară.
Cantitatea compensată este minimul dintre energia livrată și cea consumată, la același loc, în aceeași lună. Pragurile contează: până la 200 kW se aplică compensarea cantitativă, iar între 200 și 400 kW regularizarea financiară, la prețul mediu al pieței pentru ziua următoare. Ce depășește cantitatea compensată e excedent, iar valoarea lui poate plăti facturi la alte locuri de consum ale aceluiași prosumator, la același furnizor. Persoanele fizice cu maximum 27 kW pe loc de consum pot direcționa valorile minimum 12 luni către facturi de energie electrică sau de gaze și nu au obligația emiterii facturilor pentru energia livrată. Dacă încălzești electric, compară variantele în analiza centrală pe gaz sau centrală electrică.
Ce finanțează statul în 2026
Pagina AFM a programelor fotovoltaice nu listează o sesiune nouă de finanțare pentru panouri în 2026: AFM a deschis un program de stocare cu baterii. Verifici situația pe pagina AFM a programelor fotovoltaice.
Programul de stocare, nu de panouri
Comunicatul AFM din 06 noiembrie 2026 anunță startul Programului Sisteme de stocare a energiei electrice: validarea instalatorilor începe pe 16 noiembrie, iar înscrierea persoanelor fizice pe 20 noiembrie 2026.
Programul se adresează persoanelor fizice care sunt deja prosumatori, nu celor care vor să instaleze panouri. Dacă vrei panouri în 2026, le plătești singur, fără finanțare AFM.
Întreținere și durată de viață
Ce rezistă și ce urmărești
Modulele vin protejate între sticlă și plastic, iar structura de montaj rezistă la vânt, ploaie, grindină și coroziune zeci de ani, potrivit DOE. Practic, nu ai ce să reglezi: uiți de ele și te uiți la cifre. Monitorizarea din ofertă îți arată producția zi de zi, iar o scădere care nu se explică prin vreme sau prin anotimp e singurul semnal care cere o verificare.
Cât ține un panou
Modulele sunt așteptate să țină 25 de ani sau mai mult, producând peste 80% din puterea inițială după acest interval.
Ce se întâmplă cu un panou scos din uz
Modulele PV pot fi reciclate, recuperând materiale rare și valoroase. Procesele de reciclare trebuie încă ieftinite. Pentru utilizări mobile există și panouri solare pliabile.
Cinci greșeli care costă bani
- Dimensionezi după cifrele de vară, deși decembrie dă sub o treime din iulie.
- Confunzi kWp cu kWh: energia anuală reală e de circa 1.195-1.302 kWh pe fiecare kWp instalat.
- Semnezi o ofertă sub 4.000 lei/kWp, deși ghidurile avertizează că acolo lipsesc componente.
- Ignori umbrirea parțială, deși microinvertorul lasă fiecare panou să funcționeze independent.
- Aștepți o subvenție pentru panouri în 2026: AFM finanțează doar stocare.
Întrebări frecvente
Cât produce un panou fotovoltaic pe zi?
La 1 kWp instalat, media anuală pe România e de circa 3,3-3,6 kWh pe zi, cu 4,5-5 vara și 1,4-1,7 iarna.
Cât produce un panou fotovoltaic iarna?
Decembrie dă 42,6-53,2 kWh per kWp, adică sub o treime din iulie. Modulele produc și la lumină difuză, dar puțin.
Din ce sunt făcute panourile fotovoltaice?
Majoritatea celulelor folosesc siliciu, protejat între sticlă și plastic, cu contacte metalice conductive. Variantele thin-film folosesc CdTe sau CIGS și cer mai multă protecție decât siliciul afară.
Cât produce un panou fotovoltaic pe oră?
O cifră pe oră înșală, fiindcă producția nu e constantă: un kWp dă vara 4,5-5 kWh într-o zi întreagă, cu vârful în jurul amiezii și aproape nimic dimineața și seara.
Ce să reții
Prosumatorul din 2026 lucrează cu compensare lunară, iar finanțarea statului merge spre baterii, nu spre panouri noi.
Decizia se ia pe consumul anual și pe o ofertă citită până la capăt, nu pe puterea maximă a panoului.



























Lasă un comentariu