Postul este prezent în multiple culturi și de sute de ani acesta promite un soi de „curățare”. Însă până curând aceste afirmații se considerau a fi aberante, fără un beneficiu direct pentru corpul nostru (fără să includem spiritualul în ecuație).

Dar odată cu avansul tehnologic au început să devină din ce în ce mai evidente beneficiile unei diete de tip fasting și în același timp să fie practicată de mai multe persoane la nivel global.

În acest articol o să discutăm despre dieta fasting: ce este, care sunt beneficiile acesteia și care a fost experiența mea cu ea.

Trebuie să mai menționez faptul că nu sunt expert în domeniu, eu doar m-am documentat individual pentru mine și am decis să împărtășesc experieța mea cu voi.

Sursele și studiile științifice sunt menționate în partea de jos a articolului.

Este dieta fasting o dietă?

Practic fastingul ar intra în definiția unei diete, oarecum, însă nu este neapărat corect să ne referim la aceasta ca o dietă dar ca să nu creez confuzie în articol o să mă refer la aceasta ca o dietă de acum în colo.

De ce fastingul nu e musai o dietă?

Păi e mai mult o limitare a „portiței” când oferi nutrienți corpului dar asta nu înseamnă că dieta ta de zi cu zi va suferi modificări.

Bine, indiferent de stilul tău de viață sau ce dorești să obții prin alimentație, este crucial ca alimentele ce le consumi să fie cât ai puțin procesate și variate în natura lor. Asta este ca o regulă general acceptată și incontestabilă. Însă o să mențin

Cu cât dieta ta este cariată în fructe, legume și limitată în proteină animală cu atât probabilitatea ca viața ta să fie lungă și sănătoasă crește semnificativ.

Ce înseamnă fasting?

Fasting (post) este practic o limitare a perioadei de timp când consumi alimente ce îți pot crește glicemia (adică să nu consumi orice solid sau lichid ce are kalorii).

Aceasta este practicată în mai multe feluri și variază de la persoană la persoană.

Câte tipuri de fasting sunt?

Practic sunt două tipuri mari de fasting, acestea sunt influențate direct de durata de timp cât nu mănânci.

Fastingul intermitent este acea perioadă de post când consumi lichide (sau nu) și o efectuezi pentru o perioadă de până la 16 ore iar pentru o perioadă de 8 ore mănânci 2 sau 3 mese fără gustări între ele.

Mesele trebuiesc să fie bogate în legume, fructe și carne (sau orice alt înlocuitor vegan ce conține proteină). În cazul unei diete keto, se elimină fructele din ecuație și se mărește cantitatea de grăsimi/per masă.

Acest tip de fasting este recomandat să se facă săptămânal, cu regularitate cât se poate de consistentă pentru a obține cele mai bune rezultate.

Perioada minimă de fasting intermitent este de 12 ore.

Fastingul prelungit este acea perioadă de post când consumi lichide (sau nu) și o efectuezi pentru o perioadă mai lungă de 16 ore.

Cât timp ții fasting prelungit poți consuma cafea, apă cu minerale adăugate și ceai. Băuturile nu trebuiesc îndulcite cu zahăr sau miere, ci se poate folosi un îndulcitor pe bază de Ștevie sau orice alt îndulcitor cu 0 kalorii (unele sunt mai nesănătoase decât altele).

Fastingul prelungit este recomandat să-l faceți de câte ori sunteți confortabil. Însă nu mai mult de odată pe săptămână și categoric nu pentru perioade mai lungi de 24 ore repetate.

Eu personal acest tip de fasting îl fac odată sau de două ori pe lună.

Ce beneficii aduce dieta fasting?

Beneficiile imediate ale fastingului sunt în primul rând legate de pierderea în greutate. Chiar din primele săptămâni ale acestei diete se vor vedea primele rezultate.

Acest proces de ardere al grăsimilor este rezultat unor liveluri de insulină scăzute și în același timp al procesului de înfometare a celulelor corpului.

Corpul nostru stochează o parte din energie în ficat (sub formă de glicogen) și odată ce aceste depozite de energie sunt epuizate corpul începe să „spargă” depozitele de grăsime din corp ca să producă energie. Pancreasul începe să secrete o serie de hormoni ce stimulează ficatul să elibereze tot glicogenul și în același timp celulele adipoase să fie descopuse (se produc și corpii cetonici prin descompunerea grăsimilor în ficat, procesul fiind declanșat atunci când glucoza este în cantități mici).

În același timp un nivel ridicat de Hormon de Creștere Uman este înregistrat în corp, de până la 5 ori mai ridicat. Acest hormon ajută la slăbit, creșterea masei musculare și reglarea nivelului de insulină.

Numărul de corpi cetonici din sânge o să crească și o să fie utilizați ca o sursă de energie mai ales în situațiile în care corpul nu mai are glucoză de procesat. Corpii cetonici sunt o sursă mai eficientă de enrgie pentru unele celule ale corpului în comparație cu glucoza.

Fiind privat de energie (mâncare) corpul o să înceapă să caute sursele de energie în alte locuri. Astfel o să ajungă la celulele de care nu are neapărată nevoie. Acum se întâmplă autofagia, care în situații de înfometare îndelungată începe să se accelereze.

Cui nu se recomanda dieta fasting?

Dieta poate fi solicitantă pentru corp în anumite sitiații, de aceea este recomandat să vă consultați cu un medic înainte de a purcede în această practică.

Din informațiile ce am reușit să le adun eu până în momentul de față, dieta nu este recomandată persoanelor ce au probleme cu glicemia (diabetici) și dacă se urmează este recomandată discuția cu un nutriționist sau persoanele ce au probleme cardiece.

Pe lângă asta nu este recomandată persoanelor foarte slabe. Dieta se bazează cumva pe arderea grăsimilor corpului pentru a produce energie, deodată ce ai un conținut foarte redus de grăsimi în corp dieta nu o să te ajute ba mai mult poate să-ți cauzeze disconfort major.

Experiența mea cu dieta fasting

Dieta fasting pentru mine a început ca un test. Aveam în jur de 81 kg (în urmă cu 1 an) și chiar dacă făceam sport nu păream că pot să slăbesc.

Aveam fluctuații masive cu glicemia, foame constantă, nu puteam să stau câteva ore fără mâncare că mă simțeam slăbit și că eram gata să leșin, ceva trebuia modificat la stilul de viață.

După ce am început să mă documentez mai serios în domeniu am observat că alimentația mea era total eronată. Mâncam de 3-4 ori pe zi porții foarte mari și mai luam și gustări între mese, mâncam foarte mulți carbohidrați (gen orez cu pâine) și mai puține legume sau fibre. Pe lângă asta consumam și foarte multă proteină zilnic.

Toate lucrurile adunate m-au făcut să ajung destul de dolofan așa.

Însă am zis să schimb ceva în stilul de viață și să văd ce se întâmplă.

Primul pas a fost să fac sportul dimineața pe stomacul gol, după am descoperit dieta bogată în grăsimi (keto, despre care o să fac un articol și vă împărtășesc experiența) și ulterior am descoperit fastingul.

De când începusem să fac sport dimineața, pe stomacul gol, am slăbit cam 3-4 kg în primele 2 luni, după ce am început dieta ketogenică am slăbit încă vreo 7-8 kg în 2-3 luni. Tot procesul ăsta s-a întâmplat lejer, fără să mă chinui în mod special, totul a decurs natural să zic așa. Ca ulterior să mă ajut și de fasting să-mi maximizez rezultatele.

Iar în momentul de față am ajuns pe la 65KG, mai multă masă musculară, să fie corpul mai eficient și pe lângă asta am această greutate constant chiar dacă mai mănânc uneori dulciuri.

Care a fost secretul?

Inițial dieta restrictivă keto și fastingul de 15 ore ce-l făceam zilnic iar de 2 ori pe lună făceam fasting de 36 ore.

Am observat că dacă ziua precedentă mănânc mai mulți carbohidrați sau proteine și zahăr, a 2-a zi am capacitatea să stau mai mult fără mâncare. Astfel ajung fără probleme uneori să nu mănânc nimic până la 11-12 după amiază, fără să am senzație de foame.

În tot timpul ăsta permit corpului să ardă cam tot ce am consumat cu o zi în avans și să facă loc de noii nutrienți pe ziua în curs.

Fastingul funcționează cel mai bine cu o dietă de tip keto, că se ajută reciproc, însă pentru o durată mică de timp (de câteva luni, din ce am mai studiat pe internet încă nu se știe concret efectul unei diete bogate în grăsimi pe termen lung, deci e mai bine să o faci pentru perioade scurte de timp) dar am sesizat că nu te mai îngrași chiar dacă ai oprit dieta keto și ai o alimentație mai variată.

Acum mănânc mai mult în stil mediteranean și am în jur de 200-250 de carbohidrați în dietă. Mă simt foarte ok, nu mai am fluctuații glicemice și chiar dacă mănânc mai mulți carbohidrați decât pe keto pot sta lejer 12-16 ore pe zi fără să mănânc.

Sport fac constant acum de minim 4 ori pe săptămână.

Concluzia

Sunt foarte multe lucruri cele facem zilnic care nu ne ajută sănătatea pe termen lung. Ce este important pe lângă ce consumăm zilnic, este să fim conștienți de sine și mai ales să ne mișcăm corpul (de la o plimbare ușoară până la sport intens).

Pe lângă asta să optimizăm felul cum mâncăm, la ce ore mâncăm și cât mâncăm. Astfel stimulăm corpul să utilizeze mai eficient resursele și automat să ne influențeze pozitiv sănătatea pe termen mediu sau lung.

sursa sursa2 sursa3 sursa4 sursa5

Fiind metode ce au un impact direct asupra stilului vostru de viață și al sănătății, este recomandat să nu aplicați direct sfaturile mele ci să vă consultați cu un nutritionist sau medic. Informațiile redate în acest articol au scop pur educativ, nu sunt expert în domeniu și nici nu pretind că am soluția ideală pentru voi. Este recomandat să citiți toate sursele ce le-am furnizat în articol.