În ultimii ani au început să apară mii de surse de știri false și propagandă menite să inducă publicul în eroare cu diverse informații total sau parțial false.

Însă parcă de 2-3 ani în coace fenomenul a început să scape de sub control, astfel am decis să fac acest articol în speranța că o să fie citit și de persoanele ce nu știu despre acest fenomen.

Ce o să explic în acest articol:

• ce înseamnă „Știri false” sau ”Fake News”
• care este rolul știrilor false în influențarea publicului larg
• cum le combatem știrile false
• cum identificăm, simplu, știrile false

Articolul o să fie o idee mai lung, în comparație cu ce mai public pe blog, însă am să încerc să nu intru foarte profund în terminologie complicată.

Ce înseamnă „Știri False” cunoscute precum și „Fake News”

Practic știrile false aparțin unui colț întunecat al jurnalismului.

Acestea sunt povești bazate parțial pe fapte reale sau pe fapte ce nu s-au întâmplat în realitate, menite să stârnească o reacție negativă în ochii cititorului.

Practic scopul lor este să cauzeze frică și dezorientare și să te facă pe tine ce individ din ce în ce mai paranoic în ceea ce privește subiectul știrii false.

Cine este în spatele acestor știri false?

De multe ori, aceste știri false sunt răspândite de persoane din interiorul anumitor guverne ce au mentalități mai radicale să spun așa ce doresc ca publicul să vadă opoziția ca „inamicul suprem”.

Aceasta tactică este practicată de partidele politice din întreaga lume, în special din România. Având discursuri populiste ce atacă în mod direct opoziția fără să justifice acuzațiile sau să aducă o rezolvare a acestora. Exemplu: „Jos președintele! Jos Partidul YXZ! Că au crescut prețurile la energie”. Când în practică președintele nu are nici-o legătură cu această creștere. Creșterea fiind resimțită pe plan global datorită unor factori macro-economici. Însă ce mesaj credeți voi că prinde mai bine la public?

De cele mai multe ori formatarea lor fiind foarte corectă gramatical și povestea în sine, pe care este bazată știrea falsă, este în așa fel structurată încât să crească gradul de încredere în ochii cititorului.

Deci concluzia mea personală este că persoanele ce fac știrile false (nu doar postările aleatorii pe Facebook) sunt indivizi citiți care cunosc foarte bine modul în care oamenii reacționează din punct de vedere emoțional la cuvinte.

De asta de cele mai multe ori în știrile false, în titluri mai ales, găsiți o formatare simplă, scurtă și la obiect ce implică de cele mai multe ori unul sau mai multe cuvinte care stârnesc o emoție.

Care este rolul unei știri false în influențarea publicului larg

În principal există cam două mari obiective pentru care știrile false sunt create în primul rând.

• Factori economici
• Factori politici

Factorii economici sunt o motivație pentru știrile false

Chiar dacă știrile false nu sunt mereu influențate direct de un partid politic sau o ideologie, acestea pot fi o sursă de venit destul de considerabilă.

Datorită titlurilor provocatoarea și informațiilor de tip fabulă relatate în interiorul materialelor, acestea au potențialul să atragă foarte multă atenție.

Atenție, ce în mediul online cel puțin, se traduce prin o rată foarte bună de click/vizualizări

Mai mult trafic = mai mult cash din reclame

Factori de ordin politic ce au ca scop inducerea fricii sau ridicarea de suspiciuni contra opoziției

În această situație se dorește strict pătarea reputației oponentului/oponenților prin informații total neadevărate sau parțial neadevărate extrase din alte context.

Pentru acest tip de știri false nu se mai ține cont de cât de abstracte sau terifiante sunt informațiile atât timp cât articolul/clipul video are parte de cât mai multe distribuiri și vizualizări.

Pentru această situație cei care fac astfel de materiale se bazează și pe naivitatea cititorului, uzual persoane cu o educație precară, persoane ce trăiesc în sărăcie sau pur și simplu indivizi frustrați că au fost privați de anumite „drepturi”.

Oricare ar fi motivul pentru o informație falsă, toate au în fond un scop comun: să stârnească o reacție în corpul cititorului.

Deseori discutăm despre furie! Furia fiind una din cele mai ușor de trezit într-o persoană ce se simte neîndreptățită.

Sentiment ce la rândul lui este super ușor de împărtășit cu alți indivizi ce la rândul lor se simt neîndreptățiți. Ei bine, uite așa ai susținere pentru ați face un partid politic.

Chiar dacă motivul pentru care sunt ei afectați de multe ori are legătură directă cu gradul lor de educație sau de competență, simt că totul li se cuvine și că e cumva dreptul lor să beneficieze de respectivele „drepturi”. Fără o dovedire concretă a competenței și gradului de pregătire! Lor doar trebuie să li se dea, că așa este corect!

Cum le combatăm știrile false?

Pentru a preveni răspândirea lor în special pe rețelele de socializare, este indicat să raportăm conținutul cât mai rapid posibil.

În acest fel algoritmul se va sesiza în același timp va opri distribuirea organică a știrii către mai multe persoane.

Încă o metodă destul de eficientă este chiar să comentăm în cadrul articolului sau la secțiunea de comentarii din social media, aducând în atenție faptul că știrea este falsă.

Lucrul acesta va trage un semn de alarmă către persoanele ce poate nu sunt atât de iscusite cu partea tehnică sau nu sunt atât de bine informate.

Cum identificăm știrile false?

Păi sunt 3 metode destul de eficiente pentru a face acest lucru:

• verifică dacă articolul/știrea are surse credibile
• verifică dacă știrea/articolul are mențiuni în alte site-uri credibile
• analizează atent materialul pentru consistență

Primele două puncte sunt ușor de verificat. Intri pur și simplu pe site-uri cu reputați mare (pe cel puțin 3) și încerci să vezi dacă există știrea și acolo.

Dacă există știrea atunci cel mai probabil aceasta este adevărată parțial.

Ce trebuie să mai verifici concret e datele din știre, dacă acestea sunt relatate corect, obiectiv sau dacă au fost manipulate pentru a influența cititorul.

Încă câteva site-uri destul de interesante unde puteți verifica teorii conspiratorii sau știri false sunt:

• https://www.factcheck.org
• https://www.bbc.com/news/reality_check
• https://www.politifact.com

Cât despre analiza materialului (clipuri video în principal) aici cumva trebuie să vă puneți șapca de detectiv.

Practic va trebui să analizați clipul cadru cu cadru și să observați dacă există semne ce ar indica o posibilă manipulare.

Majoritatea clipurilor video sau imaginilor menite să dezinformeze au de cele mai multe ori o calitate proastă sau greșeli în compoziție ce pur și simplu nu arată în regulă.

Acum mai ales că au început să fie populare și clipurile video de tip deep fake. Chiar dacă par „reale” la prima vedere, sunt mici subtilități ce ne denotă falsitatea.

Totodată aceste greșeli se regăsesc și în textul ce este în descrierea imaginilor/clipurilor video false. Clipul video sau imaginea poate fi complet adevărată însă descrierea să fie total eronată sau parțial adevărată doar pentru a induce în eroare.

Concluzia

Trăim timpuri în care informațiile au început să fie manipulare doar pentru a servi grupuri restrânse sau ideologii toxice.

De asta este important, de asta este datorita noastră ca cetățeni să analizăm foarte bine la ce dăm share și la ce dăm like.

Uzual cei care au ca scop dezinformarea vor să facă apel la emoționalul cititorului și uzual se leagă de subiecte ce au „priză” la public (cel mai frecvent sunt texte populiste sau care se agață de crize existente).

De acum când mai citești ceva pe social media ce ți se pare ciudat sau care pare neadevărat, pune șapca de detectiv și descoperă adevărul și în același timp informează și pe alții de descoperirile tale.

„Uneori, oamenii nu vor să audă adevărul deoarece nu vor să le fie distruse iluziile.” — Friedrich Nietzsche